de ce iubim barbatii?

...s-a vorbit excesiv de mult poate despre motivele pentru care barbatii iubesc (sau nu, e discutabil) femeile. Probabil ca cel mai la indemana raspuns in cazul ambelor nedumeriri este ca asa e legea firii, dar cum firea umana, saraca de ea, e cam imprevizibila si din pacate, cateodata de-a dreptul ilogica, m-am gandit ca ar fi interesant sa elaborez cateva din motivele pe care le gasesc eu (subliniez subiectivitatea) pertinente.
Iubim barbatii pentru ca, pe cat de cliseatic suna, pe atat e de adevarat, nu putem trai cu ei dar nici fara ei. Aici o sa-mi sara in cap feministele, dar le intreb: domnisoarelor, ati avut vreodata un prieten pe care l-ati iubit cu adevarat, asa de mult incat sa va fie greu sa va imaginati respirand daca el n-ar exista?...daca stati prea mult pe ganduri sau daca raspunsul e nu, inseamna ca aceasta postare nu e de voi si ca inca nu stiti ce inseamna sa sustineti cu adevarat cauza feminina.
Bun, motivul evident e punctat, sa trecem la subtilitati.
Iubim barbatii pentru ca, contrar opiniei generale, au o anumita fragilitate, perfecta in deplinatatea ei, o slabiciune interioara macinatoare pe care se chinuie toata viata s-o ascunda sub masti. Ii iubim tocmai pentru ca incearca s-o ascunda dar nu reusesc decat unul fata de celalalt si nici atunci cu adevarat (pentru ca in adancul lor, ei stiu ca sunt astfel).
Iubim barbatii pentru ca raman vesnic copii care plang cand isi strica jucariile, dupa ce s-au dat de ceasul mortii sa le dezmembreze. Ii iubim pentru ca la fel se poarta si cu noi.
Iubim barbatii pentru ca niciodata nu au sa ne iubeasca mai mult decat se iubesc pe ei insisi...si cu toate acestea, reusesc sa ne incurce si sa ne convinga, din cand in cand, ca nu e adevarat.
Ii iubim pentru ca toti sunt, in fond, niste porci. Intr-adevar, unii mai mult decat ceilalti, dar materia prima e, of! , slaba...si totusi ii iubim pe cei care se straduie sa invete sa-si infranga natura.
Iubim barbatii pentru ca, la fel ca si noi, au multe imperfectiuni, dar sunt mandri de majoritatea dintre ele, chiar atunci cand stiu ca sunt defecte de neiertat. Astfel, isi accepta atat de bine forul interior, incat orice semn de schimbare (necesara), ii face sa fuga departe...pana si atunci cand constientizeaza adevarul. Iar noi ii iubim pentru ca speram sa ii schimbam, chiar daca stim ca e imposibil, pentru ca speram sa revina, pentru ca...noua ne place sa speram, ne plac cauzele pierdute, ne plac ideile. In orice altceva, suntem pragmatice pana in panzele albe, numai in iubire piramida prioritatilor o ia la vale si apoi se pune-n cap.
Iubim barbatii pentru ca unii sunt mai slabi, altii mai inalti, mai bruneti, mai blonduti...dar toti au ochi care nu stiu sa minta. Ochi care, atunci cand ne zambesc cu adevarat, ne dezvaluie sufletul lor curat si pierdut.
Iubim barbatii pentru ca niciunul nu stie niciodata ce vrea cu adevarat, acum e una, peste un minut e alta, pentru ca dimineata te saruta pe ochi spunandu-ti ca esti frumoasa fara machiaj si totusi seara cand iesiti in oras si-ti ia o ora sa te pregatesti, te sorb din priviri dupa ce le dezvalui rezultatul final. Pentru ca niciodata nu stii cat va dura dragostea lor, pentru ca niciodata nu esti sigura pe EL iar atunci cand o faci...de obicei te dezamageste. Iubesti sa il ierti, pentru ca ai impresia ca faci ce trebuie, pentru ca iubesti sa te doara, iubesti sa traiesti in incertitudine...altfel te-ai plictisi.
Iubim barbatii pentru ca ne gandim jumatate de an la sutienul de dantela neagra care costa ...mult si pe care ei il arunca departe cand dau de el pentru ca, ei bine, nu asta ii intereseaza.
Iubim barbatii pentru ca niciodata nu se dezmint: daca in prima luna iti ia flori, asa va face pe tot parcursul relatiei...daca nu, asta este, te obisnuiesti cu ideea si speri sa compenseze altfel. Daca de la inceput ii plac glumele tampite, fii sigura ca nu o sa inceteze numai pentru ca ii spui ca te deranjeaza. Si totusi ii iubim, pentru ca toate astea sunt esenta lor si pentru ca ne place sa stim ca suntem mai bune, mai calde, mai darnice, mai altfel decat ei, chiar daca ei cred contrariul.
Iubim barbatii pentru ca unii stiu sa ne iubeasca, pentru ca niciunul nu e la fel si toti iti trezesc sentimente unice, pentru ca unii stiu sa trezeasca pasiuni care dureaza o viata intrega, sa te faca sa-ti doresti sa ajungi batrana cu parul alb si cu o droaie de nepoti in jur, sa te sarute ca si cum ai fi unica femeie din univers pentru ei, sa te ia in brate cand ai nevoie si sa te scuture la realitate cand te enervezi aiurea, sa te asculte (chiar daca e mai usor sa-ti dea bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi sau sa te trimita pachetel la prietena ta cea mai buna cu o sticla de vodca drept cadou) si sa te laude prietenilor , nu pentru fundul tau ci pentru restul calitatilor tale, mai ales cele intelectuale.
Iubim barbatii pentru ca toti isi iubesc in mod excesiv mamele iar noi ne intelegem foarte bine cu tatii lor.
Ii iubim pentru ca ne-ar apara onoarea in orice situatie, chiar daca dintr-un sentiment ciudat de posesivitate.
Iubim barbatii pentru ca ei ne invata sa ne dezvoltam spiritul matern fara sa ne dam seama si pentru ca putem sa-i protejam fara ca ei sa-si dea seama.
Ii iubim pentru ca noaptea ne tin in brate si ne incalzesc, pentru ca, din cand in cand, ne fac ei cafeaua dimineata si spala vasele cand suntem obosite. Ii iubim pentru ca nu ar face nici in ruptul capului ce facem noi pentru ei zilnic, dar atunci cand le iese si lor ceva sunt atat de mandri incat ne incanta prin candoarea lor.
Iubim barbatii pentru ca au impresia ca pot trai fara noi...iar noi stim ca se inseala.

Iubim BARBATII, nu pe cei care inca nu stiu sa-si bage lingura in gura fara sa o sune pe mamitica, nu pe cei care te fac sa te simti ultimul jeg de pe planeta numai pentru ca le e teama ca esti, defapt, mult mai buna decat ei, nu pe cei care nu-ti spun ca te iubesc decat atunci cand o faci tu, nu pe cei care se inchina prejudecatilor cand ar trebui sa-si apere relatia sau propriei lor persoane cand ar trebui sa te apere pe tine, nu pe cei care te mint in fata pentru ca sunt prea lasi sa recunoasca adevarul, nu pe cei care te considera mobila si robot de menaj,nu pe cei care noaptea iti intorc spatele din celalalt colt al patului, Nu pe cei care nu iubesc femeia pentru tot ce inseamna ea. Pe aceia nu-i iubim, pentru ca nu sunt barbati si nici nu vor fi vreodata.