drowned are sorrows and regrets
and maybe if all grew warm and over
the sun would have to learn to shine again
but still the journey's fairly much more slower
than the speed of light in fantasies and power bets
so...when will we shake hands again?
you see, sweet destiny, i'm running out the path
choosing thorny slopes of clover as alibis are running low
and maybe the pattern's still not broken
but the moon is pounding harder on my window
while the night is clutching its fists just as before
so...when will the depth of night lift and wind blow covers?
it's all about the hard gambling baby...tonight
and sharks are borrowing my soul until it's finally over
until you muster enough courage to see
the truth in its final hour
the road- nowhere near paradise lost
so...forever and never now run hand in hand in soft grass
lower, the fairy whistle-blower winks at me from behind her looking glass
and in the pit of darkness a tiny fire fly awakes my heart
I see you now oh lust
as I have seen you time and time again deep in the crushing ocean
and yet still trapped I seem...
in the depth of night
'paradise lost'...:)
RăspundețiȘtergerenoi oamenii ne pricepem foarte bine sa ne fabricam iluzii. la asta ne pricepem cel mai bine. sa inventam deumnezei, sentimente, salvari, droguri si alte trucuri care functioneaza pe termen scurt. ca sa ne mintim ca nu ne-am ratat idealul, misiunea, vocatia suprema...
RăspundețiȘtergere.....................................................................dde a iubi neconditionat...mereu conditii, mereu determinanti.
nu stiu daca are dreptate persoana care a zis asta, dar...
'live and let go'. accepta ce-ti ofera viata. asa cum e, ca un mar stricat. musca de acolo de unde e bun. mai devreme sau mai tarziu ajungi si la cotor. suntem limitati, extrem de limitati si de superficiali, de slabi. eu asa ma simt. iremediabil de slab.
iremeDIABLE
cred ca nu ai inteles absolut nimic din poezia asta:) nu totul se invarte in jurul tau, ti-am mai spus. demonii mei sunt multi, comici cateodata si subtili asa ca aleg sa-i descos si sa-i omor in acelasi fel. mi-am recitit in seara asta poeziile si ce-am mai scris pe blog si simt ca am facut cunostinta cu mine iar si ca am ocazia sa vad diferite etape ale vietii mele de fiecare data cand pot, ceea ce este un exercitiu revigorant.am recitit de asemenea comentariile tale la unele dintre ele si m-am amuzat copios :D mi-am spus MIE adio si hello again in multe din poeziile mele. frumusetea poeziei este ca altii pot (sau nu) sa se regaseasca. am trecut ieri printr-o experienta extrem de traumatizanta asa ca am ales sa "let go" in felul meu. te rog, nu imi mai da sfaturi cliseatice, eu ma abtin. vocatia fiecaruia dintre noi este, cred eu, un lucru mult mai abstract, ce tine de impactul pe care il avem asupra oamenilor din jurul nostru, pe termen scurt si lung, cat si de altele noua necunoscute. viata mea este un ocean intunecat, prin care navighez pe orbecaite dar care e luminat din cand in cand de fiinte magice (totul e metaforic, sper ca intelegi) malefice sau pure. trecutul, in toate fatele sale, e o piatra de moara si o eliberare in acelasi timp si cred ca ma defineste dar ma si inalta, prin prisma felului in care am crescut ca un raspuns la el. intr-adevar sunt un om limitat. si in limitele mele, aleg sa-mi spun adio si hello cum cred eu de cuviinta, asa cum o face fiecare dintre noi
RăspundețiȘtergerema bucur ca te amuzi copios. probabil ca si eu as face la fel.
RăspundețiȘtergeretotusi, live and let go. eu asta mi-am propus sa fac. uite ca eu sunt mai cliseatic asa de felul meu.