sâmbătă, 14 noiembrie 2009

cuvintele

cuvinte prea mari
pentru buze prea mici
se inghit pe indelete din cupe monocrome
dar zambetul s-a sters...
ti-ai taiat singur parul samson
iar lacrimile au fiert
si s-au evaporat
ducand cu ele tacerea ce ne unea
am rupt cercul
valul s-a frant
doar fumul persista pe luna nestinsa
cernand in ochiul stramt
clipele

eternitatea a murit
la poalele zidului, ce ca o lespede te-nchide
eu doar privesc
una cu nisipul marii-ntunecate
strivita de noapte
odata...am cautat sa ocolesc giulgiul
dar acum il strapung
inchid ochii si pipai nevazutul
fara a mai crede
cuvintele prea mari
pe care le soptesc
buzele prea mici
ce de pe panza s-au sters
ducand cu ele magia sarutului
imi infig degetele-nsangerate in zid
dar e cladit din vid
...ma intorc in nisip
iar de pe fundul marii
cuvintele prea mari au devenit doar mici

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu