si-a atarnat visele de-un cui intr-un perete alb
cu unghii rosii-nsangerate
inima smulsa pulsandu-i in palma
sa fie oare o sirena imblanzita,
o venus inrobita, o dalila pacalita?
sau poate suvitele ude au prins viata
din fumul ce te cuprindea?
priveste-ti creatia...
o mai visezi, acum ca e aici
acum ca e pe moarte?
fie astepti rasaritul
maine ai sa desenezi un alt portret
acelasi si totusi nou
arde-ti opera maestre
si cumpara o panza plansa
portretul cel nerecunoscator
recunoaste ca e imperfect
asa ca te roaga sa il lasi sa zboare
in tacere
priveste o ultima data
atinge si gusta carbunele
stinge-l sau calca-l in picioare
nu e decat un biet portret...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu